Acarianul lat

ACARIANUL LAT – Polyphagotarsonemus latus

            La noi in tara apare in toate zonele.

            Descriere. Corpul femelei are 0.165 mm lungime si 0.075 mm latime, este oval, de culoare alb-galbuie, transparent. Corpul masculului are 0.175 mm lungime si 0.05 mm latime, este subtire, ingrosat median si de culoare galbuie.

Polyhagotarsonemus latus

            Biologie si ecologie. Este o specie polivoltina, ce poate dezvolta 18-20 generatii pe an in sere. In conditii optime de temperatura (28 ºC) si umiditate (70-80%) durata unei generatii este de 4-5 zile. La temperaturi de 20-21 ºC durata ciclului de dezvoltare este de 10 zile.  In culturile din sere, acarianul se poate raspandi fie prin intermediul musculitei albe sau afidelor aripate ce transporta paianjanul pe corpul lor, fie direct prin migratie, atunci cand plantele se ating intre ele.

            Plante gazda si mod de atac. Este o specie polifaga ce ataca un numar mare de plante legumicole si ornamentale cultivate in sere, preferand tomatele si ardeiul gras. Atat larvele cat si adultii colonizeaza toate organele plantei, in special partea inferioara a frunzelor. La cateva zile de la infestare apar primele simptome ale atacului.  La inceput frunzele tinere se rasucesc marginal, in jurul nervurilor sa observa decolorari galbene-verzui, iar mai tarziu, pe organelle atacate apar depigmentari, simptome de brunificare si suberificare a tesuturilor, mai evidente la fructe si frunze. Plantele se opresc din crestere, butonii florali sunt avortati, la fructe dispare spatial dintre pericarp si samanta, iar frunzele tinere cad. Recolta este compromisa in totalitate in cazul atacurilor puternice.

            Culturile legumicole din sere, solaria si rasadnite pot fi atacate si de acarianul rosu comun (Tetranychus urticae), care poate produce daune foarte mari plantelor. In culturile de sera, unde pot avea pana la 20 de generatii, apare pe tot parcursul anului.

            Plantele legumicole cele mai atacate sunt fasolea, tomatele, ardeiul gras, castravetii, vinetele. La inceputul atacului, pe partea superioara a frunzelor infestate apar pete albe, in special in apropierea nervurilor, iar ulterior, daca atacul continua, acele pete conflueaza si ajung la pete din ce in ce mai mari, care in final duc la depigmentarea si uscarea frunzelor.

Planta si fructul de ardei atacate de Polyphagotarsonemus latus

Combatere. Impotriva acarienilor sunt recomandate un complex de masuri profilactice, biologice si chimice.

            Prin metodele profilactice prevenim atacurile de acarieni si constau in: mentinerea serelor in perfecta stare de curatenie, distrugerea buruienilor din interiorul si din jurul serelor, care sunt plante gazda intermediare in dezvoltarea acarienilor, controlul viguros al tuturor plantelor care intra in sere pentru evitare introducerii acarienilor.

            Masurile biologice de combatere a acarienilor sunt de mare perspectiva. La noi s-au obtinut rezultate in combaterea acarianului rosu comun cu ajutorul acarofagului Phytoseiulus persimilis.